Caută
Selectați limba dicționarului
to rupture
01
a se sparge, a se rupe
(of a pipe or similar structure) to burst or break apart suddenly
Intransitive
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
rupture
persoana a III-a singular
ruptures
participiu prezent
rupturing
trecut simplu
ruptured
participiu trecut
ruptured
Exemple
The aging water pipe finally ruptured, causing a water leak in the basement.
Țeava de apă îmbătrânită a izbucnit în cele din urmă, provocând o scurgere de apă în subsol.
02
rupe, sparge
to cause an agreement or relation to be breached
Transitive: to rupture an agreement or relation
Exemple
The discovery of hidden clauses in the contract ruptured the trust between the two parties, leading to legal disputes.
Descoperirea clauzelor ascunse în contract a rupt încrederea dintre cele două părți, ducând la dispute legale.
03
a se rupe, a se sfâșia
(of an internal organ) to suffer damage or tearing
Intransitive
Exemple
The eardrum can rupture due to changes in pressure, causing hearing loss.
Timpanul se poate rupe din cauza modificărilor de presiune, provocând pierderea auzului.
04
rupe, sparge
to cause an internal organs to tear
Transitive: to rupture an internal organ
Exemple
The impact of the accident was so severe that it ruptured the spleen.
Impactul accidentului a fost atât de sever încât a rupt splina.
Rupture
01
ruptură, fractură
the act of making a sudden noisy break
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
ruptures
02
ruptură, spargere
an end to an agreement or good relations between people, states, etc.
03
ruptură, spargere
a severe injury that causes an internal organ or soft tissue to break or tear suddenly
Exemple
A blood vessel rupture can lead to internal bleeding.
O ruptură a unui vas de sânge poate duce la hemoragie internă.
