Caută
Selectați limba dicționarului
to oblige
01
obliga, constringe
to make someone do something because it is required by law, duty, etc.
Ditransitive: to oblige sb to do sth
Exemple
The law obliges citizens to pay taxes on their income.
Legea obligă cetățenii să plătească taxe pe veniturile lor.
02
ajuta, face o favoare
to provide assistance or do a favor for someone
Transitive: to oblige sb
Exemple
He obliged his colleague by covering her shift at work when she fell ill.
El l-a obligat pe colegul său acoperind schimbul său de muncă când aceasta s-a îmbolnăvit.
Arbore Lexical
disoblige
obligate
obligatory
oblige
