Caută
Selectați limba dicționarului
to substantiate
/səbˈstænʃiˌeɪt/, /səbˈstæntʃiˌeɪt/
to substantiate
01
substanția, confirma
to prove something to be true by providing adequate evidence or facts
Transitive: to substantiate a claim
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
substantiate
persoana a III-a singular
substantiates
participiu prezent
substantiating
trecut simplu
substantiated
participiu trecut
substantiated
Exemple
The witness 's testimony substantiated the defendant's alibi.
Mărturia martorului a dovedit alibiul acuzatului.
02
susține, consolida
to add to the strength of something
Transitive: to substantiate sth
Exemple
She substantiated her position by presenting detailed facts.
Ea și-a susținut poziția prezentând fapte detaliate.
03
materializa, concretiza
to give something a physical form or make it real
Transitive: to substantiate something abstract
Exemple
The proposal was substantiated when the team built a prototype.
Propunerea a fost susținută când echipa a construit un prototip.
Arbore Lexical
substantiating
substantiation
substantiative
substantiate
substanti
