Caută
Selectați limba dicționarului
to pounce
01
a se năpusti, a sări
to move down on something or someone with a sudden, swift action, typically with the intention of seizing or capturing
Intransitive: to pounce on sb/sth
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
verb de mișcare
regulat
timpul prezent
pounce
persoana a III-a singular
pounces
participiu prezent
pouncing
trecut simplu
pounced
participiu trecut
pounced
Exemple
The bird swooped down from the sky and pounced on the unsuspecting rodent.
Pasărea s-a năpustit din cer și s-a aruncat asupra rozătorului neștiutor.
Pounce
01
salt, atac
the act of pouncing
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
singular
not gender specific
formă de plural
pounces
LanGeek
Descarcă aplicația noastră mobilă
Arbore Lexical
pouncing
pounce
