Caută
Selectați limba dicționarului
to infuriate
01
infuria, face pe cineva extrem de furios
to make someone extremely angry
Transitive: to infuriate sb
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
infuriate
persoana a III-a singular
infuriates
participiu prezent
infuriating
trecut simplu
infuriated
participiu trecut
infuriated
Exemple
His dishonesty infuriated his colleagues.
Necinstenia lui i-a furiat pe colegii săi.
Arbore Lexical
infuriated
infuriating
infuriation
infuriate
