Caută
Selectați limba dicționarului
Handcuff
01
cătușe, lanțuri
a pair of rings made of metal with a chain attached to them, used for putting on the wrists of prisoners
informații gramaticale
statut de animatitate
inanimat
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
handcuffs
Exemple
The police officer placed the suspect 's hands in handcuffs after arresting him.
Polițistul a pus mâinile suspectului în cătușe după ce l-a arestat.
to handcuff
01
a pune cătușe
to restrain a person's hands together using a device, commonly done by law enforcement during an arrest
Transitive: to handcuff sb
informații gramaticale
compoziție morfologică
compus
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
handcuff
persoana a III-a singular
handcuffs
participiu prezent
handcuffing
trecut simplu
handcuffed
participiu trecut
handcuffed
Exemple
The police officer decided to handcuff the suspect to prevent any attempts to flee.
Polițistul a decis să încătușeze suspectul pentru a preveni orice încercare de fugă.
Arbore Lexical
handcuff
hand
cuff
