Caută
Selectați limba dicționarului
to forfeit
01
pierde, confisca
to no longer be able to access a right, property, privilege, etc. as a result of violating a law or a punishment for doing something wrong
Transitive: to forfeit a property or privilege
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
forfeit
persoana a III-a singular
forfeits
participiu prezent
forfeiting
trecut simplu
forfeited
participiu trecut
forfeited
Exemple
Individuals who commit fraud may forfeit their assets as part of legal penalties.
Persoanele care comit fraudă pot pierde activele lor ca parte a pedepselor legale.
Forfeit
01
penalizare, amendă
a penalty imposed for a fault or mistake, usually involving loss or surrender of something
Exemple
The fine was a forfeit for speeding.
Amenda a fost o pierdere pentru depășirea vitezei.
02
pierdere, confiscare
the action of losing or giving up something as a penalty for a mistake or failure
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
forfeits
Exemple
Missing the deadline resulted in the forfeit of his eligibility.
Depășirea termenului limită a dus la pierderea eligibilității sale.
forfeit
01
pierdut, confiscat
lost or given up as a penalty for wrongdoing, failure, or breach of rules
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
calitativ
superlativ
most forfeit
comparativ
more forfeit
gradabil
Exemple
The team's points were forfeit after fielding an ineligible player.
Punctele echipei au fost pierdute după ce a folosit un jucător neeligibil.
Arbore Lexical
forfeited
forfeiture
forfeit
