Caută
Selectați limba dicționarului
substantive
01
substanțial, esențial
connected to the essence or reality of something
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
relațional
superlativ
most substantive
comparativ
more substantive
negradabil
Exemple
The book offered substantive insights into human nature.
Cartea a oferit perspective substanțiale asupra naturii umane.
02
substanțial, material
concerned with the actual rights and responsibilities, rather than the methods of enforcing them
Exemple
The new statute focuses on substantive rights, such as property ownership.
Noul statut se concentrează pe drepturile substantiale, cum ar fi dreptul de proprietate.
03
substanțial, semnificativ
significant and meaningful because of having a basis in reality
Exemple
The report provided substantive evidence to support the claims made by the researchers.
Raportul a furnizat dovezi substanțiale pentru a susține afirmațiile cercetătorilor.
04
substantiv, permanent
referring to a permanent or official position, as opposed to a temporary or honorary one
Exemple
He was promoted to a substantive position as captain.
A fost promovat într-o poziție substantivă de căpitan.
Substantive
01
substantiv, nume
a word or phrase that functions as a noun, typically referring to a person, place, thing, or idea
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
substantives
Exemple
In the sentence "The dog barked loudly," "dog" is the substantive.
În propoziția "Câinele a lătrat tare", "câine" este substantivul.
Arbore Lexical
substantively
substantive
