Caută
Selectați limba dicționarului
to spearhead
01
conduce, fi în fruntea
to be the person who leads something like an attack, campaign, movement, etc.
Transitive: to spearhead an attach or endeavor
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
spearhead
persoana a III-a singular
spearheads
participiu prezent
spearheading
trecut simplu
spearheaded
participiu trecut
spearheaded
Exemple
The general chose to spearhead the military offensive personally.
Generalul a ales să conducă personal ofensiva militară.
Spearhead
01
vârful suliței, capul suliței
the head and sharpened point of a spear
informații gramaticale
statut de animatitate
inanimat
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
spearheads
02
vârful suliței, avangardă
the leading military unit in an attack
03
vârf de lance, lider
someone who leads or initiates an activity (attack or campaign etc.)
Arbore Lexical
spearhead
spear
head
