to reign
reign
reɪn
rein
resign

Definiția și sensul cuvântului „reign” în engleză

to reign
01

domni, conduce

to have control and authority over a place, like a country 
Intransitive
to reign definition and meaning
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
verb de stare
regulat
timpul prezent
reign
persoana a III-a singular
reigns
participiu prezent
reigning
trecut simplu
reigned
participiu trecut
reigned
Exemple
The king reigned over the kingdom for decades, establishing a prosperous era. 

Regele a domnit asupra regatului timp de decenii, stabilind o epocă prosperă.

02

domni, predomina

to be predominant or prevalent 
Intransitive
Exemple
Throughout history, various ideologies have reigned over different regions, shaping the cultural and political landscape. 

De-a lungul istoriei, diverse ideologii au domnit asupra diferitelor regiuni, modelând peisajul cultural și politic.

01

domnie, domnie

the length of time during which a king, queen, or other monarch rules 
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
simplu
numărabil
formă de plural
reigns
Exemple
Queen Victoria's reign lasted over 63 years. 

Domnia reginei Victoria a durat peste 63 de ani.

02

domnie, dominație

a time when a person, group, or thing holds influence, authority, or supremacy 
Exemple
The reign of the smartphone changed how we communicate. 

Domnia smartphone-ului a schimbat modul în care comunicăm.

03

domnie, suveranitate

the legal, political, or formal authority held by a monarch 
Exemple
The king exercised his reign with wisdom and fairness. 

Regele și-a exercitat domnia cu înțelepciune și echitate.

LanGeek
Descarcă Aplicația
langeek application

Download Mobile App

App Store