Caută
Selectați limba dicționarului
rougir
01
a se înroși, a roși
devenir rouge, souvent à cause de la honte, de la timidité ou de la chaleur
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de stare
verb auxiliar
avoir
persoana I singular
rougis
persoana I plural
rougissons
persoana I la viitor
rougirai
participiu prezent
rougissant
participiu trecut
rougi
persoana I plural la imperfect
rougissions
Exemple
Elle a rougi quand il lui a fait un compliment.
Ea s-a înroșit când el i-a făcut un compliment.
02
a se înroși, a face roșu
rendre quelque chose rouge ou lui donner une teinte rouge
Exemple
Le soleil couchant rougit les nuages.
Soarele apus înroșește norii.
