Caută
Selectați limba dicționarului
Mannerism
01
an exaggerated gesture, speech pattern, or style intended to create an effect or impression
Exemple
She exaggerated the hand gestures as a mannerism for comedic effect.
The director encouraged mannerisms that highlighted the absurdity of the scene.
02
manierism, particularitate
a distinctive style, behavior, or way of doing things that is characteristic of a particular individual, group, or period
Exemple
The artist 's mannerism was evident in the exaggerated proportions and elongated figures present in many of his paintings.
Manierismul artistului era evident în proporțiile exagerate și figurile alungite prezente în multe dintre picturile sale.
John 's mannerism of twirling his hair when deep in thought became a recognizable trait among his friends.
Manierismul lui John de a-și răsuci părul când era adâncit în gânduri a devenit o trăsătură recunoscută între prietenii săi.
03
manierism, stil manierist
a European style of art in the late 16th century characterized by hyper-idealization and distorted human forms
Exemple
The painting exhibited at the museum exemplified the mannerism style, with elongated figures and exaggerated poses creating a sense of drama and tension.
Tabloul expus la muzeu a exemplificat stilul manierist, cu figuri alungite și poze exagerate care au creat o senzație de dramă și tensiune.
Mannerism emerged as a reaction against the harmony and balance of the High Renaissance, embracing complexity and ambiguity in both form and content.
Manierismul a apărut ca o reacție împotriva armoniei și echilibrului Renașterii Înalte, adoptând complexitatea și ambiguitatea atât în formă, cât și în conținut.
Arbore Lexical
mannerism
manner
man
