Caută
Selectați limba dicționarului
intransigence
/ˌɪnˈtɹænsədʒəns/, /ˌɪnˈtɹænsɪdʒəns/
Intransigence
01
intransigență, intransigență
unwillingness to agree about something or change one's views
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
nenumărabil
Exemple
His intransigence during the negotiations made it impossible to reach a deal.
Intransigența lui în timpul negocierilor a făcut imposibilă încheierea unei înțelegeri.
Arbore Lexical
intransigency
intransigence
intransig
