to interdict
Pronunciation
/ˈɪntɝˌdɪkt/

Definiția și sensul cuvântului „interdict” în engleză

to interdict
01

interzice, opri

to forbid a specific action
Transitive: to interdict an action
to interdict definition and meaning
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
interdict
persoana a III-a singular
interdicts
participiu prezent
interdicting
trecut simplu
interdicted
participiu trecut
interdicted
Exemple
The school administration chose to interdict the use of mobile phones during class hours.
Administrația școlii a ales să interzică utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor.
02

interzice, bloca

to impede or disrupt an enemy force's lines of communication or supply, typically through strategic bombing
Transitive: to interdict a communication or supply channel
Exemple
The air force was tasked with interdicting the enemy's supply routes.
Forțele aeriene au fost însărcinate să interzică rutele de aprovizionare ale inamicului.
Interdict
01

interdict, interzicerea bisericească

a formal prohibition issued by the Roman Catholic Church that suspends certain religious rites, from an individual or an entire region, often as a form of spiritual discipline or punishment
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
interdicts
Exemple
The Church placed the rebellious province under interdict, halting all public worship.
Biserica a pus provincia rebelă sub interzicere, oprind toate slujbele publice.
02

interzicere judiciară, ordin de interdicție

a formal court order that prohibits someone from performing a specific action, often issued to prevent harm, enforce compliance, or uphold legal standards
Exemple
The judge issued an interdict preventing the company from dumping waste into the river.
Judecătorul a emis o interzicere care împiedică compania să deverseze deșeuri în râu.
LanGeek
Descarcă Aplicația
langeek application

Download Mobile App

App Store