Caută
Selectați limba dicționarului
Vagabond
01
vagabond, nomad
a wanderer who has no settled place to live and travels from place to place
Exemple
The vagabond moved through the streets, carrying all his belongings in a small bag.
Vagabondul se mișca prin străzi, ducând toate lucrurile sale într-o mică geantă.
02
vagabond, nomad
anything that resembles a vagabond in having no fixed place
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
simplu
numărabil
formă de plural
vagabonds
to vagabond
01
hoinări, rătăci
move about aimlessly or without any destination, often in search of food or employment
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
verb de mișcare
regulat
timpul prezent
vagabond
persoana a III-a singular
vagabonds
participiu prezent
vagabonding
trecut simplu
vagabonded
participiu trecut
vagabonded
vagabond
01
vagabond, nomad
continually changing especially as from one abode or occupation to another
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
calitativ
superlativ
most vagabond
comparativ
more vagabond
gradabil
02
vagabond, rătăcitor
wandering aimlessly without ties to a place or community
Arbore Lexical
vagabondage
vagabond
