Caută
Selectați limba dicționarului
erobern
[past form: eroberte]
01
a cuceri, a ocupa prin forță
Etwas mit Macht oder Gewalt einzunehmen oder zu gewinnen
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
verb auxiliar
haben
persoana I singular
erobere
persoana a III-a singular
erobert
participiu prezent
erobernd
trecut simplu
eroberte
participiu trecut
erobert
Exemple
Die Armee will die Stadt erobern.
Armata vrea să cucerească orașul.
