Caută
Selectați limba dicționarului
Apostate
01
apostat, renegat
a person who abandons their political or religious belief often seen as a betrayal
informații gramaticale
statut de animatitate
om
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
apostates
Exemple
The apostate faced public condemnation for leaving the faith.
Apostatul s-a confruntat cu condamnarea publică pentru părăsirea credinței.
apostate
01
apostat, renegat
no longer loyal to a religion, political group, or cause once followed
informații gramaticale
compoziție morfologică
compus
calitativ
superlativ
most apostate
comparativ
more apostate
gradabil
Exemple
His apostate views alienated him from his former allies.
Opiniile lui apostate l-au înstrăinat de foștii săi aliați.
