dialectic
Pronunciation
/ˌdaɪəˈɫɛktɪk/

Definiția și sensul cuvântului „dialectic” în engleză

Dialectic
01

dialectică, metodă dialectică

a structured method of reasoning in which truth is reached through the systematic exchange of logical arguments
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
dialectics
Exemple
The philosopher taught dialectic as a way to uncover inconsistencies in thought.
Filosoful a predat dialectica ca o modalitate de a descoperi inconsistențe în gândire.
02

dialectică, tensiune dialectică

a tension or contradiction between opposing ideas that drives their interaction or development
Exemple
The dialectic between freedom and responsibility shapes social policy.
Dialectica dintre libertate și responsabilitate modelează politica socială.
dialectic
01

dialectic, dialectical

of or relating to, or using, a method of reasoning that explores truth through the interaction of opposing ideas
informații gramaticale
compoziție morfologică
compus
relațional
negradabil
Exemple
The professor gave a dialectic analysis of political theories.
Profesorul a dat o analiză dialectică a teoriilor politice.
LanGeek
Descarcă Aplicația
langeek application

Download Mobile App

App Store