Caută
Selectați limba dicționarului
to wrestle
01
a lupta, a se încăiera
to engage in a physical competition involving holds, maneuvers, and grappling, often as part of a sport or for recreation
Intransitive
informații gramaticale
verb de mișcare
regulat
timpul prezent
wrestle
persoana a III-a singular
wrestles
trecut simplu
wrestled
participiu trecut
wrestled
Exemple
Athletes often wrestle in competitions to demonstrate strength and skill.
Atleții deseori se luptă în competiții pentru a demonstra forță și abilitate.
02
a se lupta, a se zbate
to struggle in an effort to overcome a challenging or opposing force
Intransitive: to wrestle with a challenge
Exemple
The team currently wrestles with the challenges of adapting to the new business environment.
Echipa se luptă în prezent cu provocările adaptării la noul mediu de afaceri.
03
se lupta, se zbate
to think deeply or struggle mentally with a complex idea, decision, or problem
Intransitive: to wrestle with a thought or idea
Exemple
She wrestled with the idea of leaving her job for months before making a decision.
Ea s-a luptat cu ideea de a-și părăsi locul de muncă timp de luni înainte de a lua o decizie.
04
se lupta cu, se zbate cu
to handle or move something with difficulty, often requiring physical strength or effort
Transitive: to wrestle sth somewhere
Exemple
He wrestled the heavy box onto the shelf, struggling with its weight.
El a luptat să pună cutia grea pe raft, luptându-se cu greutatea ei.
Wrestle
01
luptă, luptă corp la corp
the act of engaging in close hand-to-hand combat
informații gramaticale
statut de animatitate
inanimat
formă de plural
wrestles
Arbore Lexical
wrestler
wrestling
wrestle
