Caută
Selectați limba dicționarului
Annoyance
01
enervare, iritare
a feeling of irritation or discomfort caused by something that is bothersome, unpleasant, or disruptive
Exemple
The constant buzzing of the fly was a source of great annoyance.
Bâzâitul constant al muștei a fost o sursă de mare enervare.
His loud chewing was a frequent annoyance during meals.
Mestecătura lui zgomotoasă era o supărare frecventă în timpul meselor.
02
enervare, iritare
anger produced by some annoying irritation
03
enervare, iritare
the act of troubling or annoying someone
04
supărare, sursă de nefericire
something or someone that causes trouble; a source of unhappiness
05
enervare, persoană neplăcută
an unpleasant person who is annoying or exasperating
Arbore Lexical
annoyance
annoy



























