Caută
Selectați limba dicționarului
Recrimination
01
recriminare
the act of accusing a person who has accused one
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
recriminations
1.1
recriminare, acuzare în replică
accusations made in retaliation for being accused
Exemple
The meeting quickly devolved into a series of recriminations between the two departments.
Întâlnirea a degenerat rapid într-o serie de recriminări între cele două departamente.
Arbore Lexical
recrimination
recriminate
criminate
crime
