outlaw
out
ˈaʊt
awt
law
lɔ:
law

Definiția și sensul cuvântului „outlaw” în engleză

01

în afara legii, bandit

a person who operates outside the boundaries of established rules and may engage in illegal activities 
outlaw definition and meaning
informații gramaticale
statut de animatitate
om
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
outlaws
Exemple
During the Wild West era, many outlaws sought refuge in remote hideouts to evade law enforcement. 

În timpul epocii Vestului Sălbatic, mulți outlawi căutau refugiu în ascunzători îndepărtate pentru a evita aplicarea legii.

02

proscris, bandit

a person who has broken the law and is fleeing from legal authorities 
Exemple
The infamous outlaw was wanted in several states for robbery and murder. 

Infamul proscris era căutat în mai multe state pentru jaf și crimă.

to outlaw
01

interzice, declara ilegal

to officially state that something is illegal 
Transitive: to outlaw an action
to outlaw definition and meaning
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
outlaw
persoana a III-a singular
outlaws
participiu prezent
outlawing
trecut simplu
outlawed
participiu trecut
outlawed
Exemple
The government decided to outlaw the sale of counterfeit goods to protect consumers. 

Guvernul a decis să interzică vânzarea de bunuri contrafăcute pentru a proteja consumatorii.

outlaw
01

ilegal, ilicit

contrary to established law 
informații gramaticale
compoziție morfologică
simplu
calitativ
superlativ
most outlaw
comparativ
more outlaw
gradabil
Exemple
The sale of such weapons is outlaw activity. 

Vânzarea unor astfel de arme este o activitate ilegală.

02

în afara legii, rebel

showing defiance or disregard for legal authority 
Exemple
The region was once home to outlaw leaders. 

Regiunea a fost odată casa liderilor în afara legii.

LanGeek
Descarcă Aplicația
langeek application

Download Mobile App

App Store