Caută
Selectați limba dicționarului
Officer
01
ofițer, ofițer militar
a member of the military who holds a position of authority over others
informații gramaticale
statut de animatitate
om
compoziție morfologică
compus
numărabil
singular
not gender specific
formă de plural
officers
Exemple
The officer gave orders to the soldiers.
Ofițerul a dat ordine soldaților.
Exemple
Every officer wears a badge for identification.
Fiecare ofițer poartă o insignă pentru identificare.
03
ofițer, funcționar
someone who is appointed or elected to an office and who holds a position of trust
04
ofițer, ofițer de marină
a person authorized to serve in a position of authority on a vessel
to officer
01
conduce, comanda
direct or command as an officer
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
officer
persoana a III-a singular
officers
participiu prezent
officering
trecut simplu
officered
participiu trecut
officered
LanGeek
