Caută
Selectați limba dicționarului
Officer
01
ofițer, ofițer militar
a member of the military who holds a position of authority over others
informații gramaticale
statut de animatitate
om
compoziție morfologică
compus
numărabil
formă de plural
officers
Exemple
The officer gave orders to the soldiers.
Ofițerul a dat ordine soldaților.
Exemple
Every officer wears a badge for identification.
Fiecare ofițer poartă o insignă pentru identificare.
03
ofițer, funcționar
someone who is appointed or elected to an office and who holds a position of trust
04
ofițer, ofițer de marină
a person authorized to serve in a position of authority on a vessel
to officer
01
conduce, comanda
direct or command as an officer
informații gramaticale
compoziție morfologică
derivat
verb de acțiune
regulat
timpul prezent
officer
persoana a III-a singular
officers
participiu prezent
officering
trecut simplu
officered
participiu trecut
officered
