Caută
Selectați limba dicționarului
argumentative
01
argumentativ, certăreț
(of a person) ready to argue and often arguing
informații gramaticale
compoziție morfologică
compus
calitativ
superlativ
most argumentative
comparativ
more argumentative
gradabil
Exemple
His argumentative nature often leads to heated discussions with his peers.
Natura lui argumentativă duce adesea la discuții aprinse cu colegii săi.
Arbore Lexical
argumentatively
unargumentative
argumentative
argument
argue
