Definiția și sensul cuvântului „consecration” în engleză

Consecration

SUBSTANTIV

consacrare, sfințire

act or ceremony of declaring something sacred or dedicated to a divine purpose, particularly in Christianity

informații gramaticale

statut de animatitate

abstract

compoziție morfologică

compus

nenumărabil

singular

not gender specific

formă de plural

consecrations

Exemple

In certain religious traditions, the consecration of a bishop is a sacred ritual that marks the individual's appointment to a holy office within the church.

În anumite tradiții religioase, consacrarea unui episcop este un ritual sacru care marchează numirea individului într-o funcție sfântă în biserică.

consacrare, devotament

the act of solemnly dedicating one's life, time, or effort to a valued purpose or service