unaccusative verb
u
ˌʌ
a
na
ccu
ˈkju:
kyoo
sa
tive
tɪv
tiv
verb
vɜ:b
vēb

Definiția și sensul cuvântului „unaccusative verb” în engleză

Unaccusative verb
01

verb inacuzativ, verb neacuzativ

a verb that describes an action or event where the subject undergoes a change or experiences a state without actively performing the action, typically indicating an involuntary or spontaneous process 
informații gramaticale
statut de animatitate
abstract
compoziție morfologică
compus complex
numărabil
formă de plural
unaccusative verbs
LanGeek
Descarcă Aplicația
langeek application

Download Mobile App

App Store