Caută
Selectați limba dicționarului
Prerogative
01
prerogativă, drept exclusiv
an exclusive right or privilege held by a specific person or group, often due to official position or inheritance
Exemple
It was the king 's prerogative to grant titles of nobility.
Era prerogativa regelui de a acorda titluri de nobilime.
Hiring new staff is the manager 's sole prerogative.
Angajarea de noi angajați este prerogativa exclusivă a managerului.
