Definiția și sensul cuvântului „antagonistic” în engleză

antagonistic

ADJECTIV

antagonistic, ostil

showing that one actively dislikes or disagrees with something or someone

Exemple

The siblings had an antagonistic relationship, constantly bickering and trying to outdo each other in every aspect of their lives.

Frații aveau o relație antagonistă, certându-se constant și încercând să se depășească unul pe altul în fiecare aspect al vieții lor.

antagonistic, ostil

actively opposing someone or something

Exemple

The protestors were antagonistic to the proposed legislation, voicing their opposition loudly.

Protestatarii au fost antagoniști față de legislația propusă, exprimându-și opoziția cu voce tare.

antagonistic, ostil

unfriendly or hostile toward something or someone

Exemple

Engaging in antagonistic behavior, such as aggressive gestures and tailgating, the driver sparked a road rage incident that swiftly grew into a perilous situation.

Implicându-se în comportament antagonistic, cum ar fi gesturi agresive și urmărire apropiată, șoferul a declanșat un incident de furie rutieră care a crescut rapid într-o situație periculoasă.

antagonist, contrar

used especially of drugs or muscles that counteract or neutralize each other's effect

antagonist, incompatibil

incapable of harmonious association

Arbore Lexical